Scuze că nu am mai scris.
Scuze că nu voi mai scrie o perioadă.
Scuze că apar atât de greu comentariile voastre.
Scuze că am prea multe pe cap încât nu am timp de blog.
Da, nu voi mai scrie o perioadă. Timpul nu-mi permite. Țin să precizez că nu știu când va apărea cartea, poate așa precum am anunțat în ABOUT, poate întârzie un pic. Nu mă grăbesc. Chiar deloc. Totuși, majoritatea celor care au comentat pe aici au cu siguranță o invitație pe care aș vrea să o onoreze în intima lansare pe care o voi face. Mulțumesc pentru înțelegere tuturor!
Now… don`t get me wrong!
Nu sunt ateu și nu voi fi niciodată, agnostic sunt într-o oarecare măsură, cred însă în Dumnezeu, dar foarte probabil nu în cel în care credeți voi…
Read more…
Scurt-circuitaţi, Baronul Roşu şi Contele Galben, aşa cum îi numesc eu, nu au mai ieşit azi dimineaţă să spună ceva despre numărătoarea oficială care îl dădea drept câştigător pe Ducele Portocaliu. Ba din contra, pe seară au venit şi au început să spună de “turism electoral” etc… aseară de ce nu au făcut-o? Oricum, dacă ne uităm în urmă, cred că PSD-ul ar concura cu Tarom-ul la numărul de “turişti” transportaţi – mă refer în general la alegerele precedente. Oricum asta nu este o scuză pentru PD-L, fiindcă dacă şi aceştia au organizat anul acesta, ar trebui mustraţi, iar apoi sancţionaţi.
Read more…
Aşa cum a fost numită de nenumărate ori, “lupta pentru România” este pierdută înainte să înceapă şi asta datorită valorilor pe care le promovează candidaţii ajunşi la cel de-al doilea scrutin…
Read more…
Sunt sigur că absolut toţi am auzit de acronimul S.F. (Science Fiction, = ştiinţifico-fantastic), dar din păcate din ce în ce mai puţini înţelegem natura acestui termen. Voi încerca să vă atrag atenţia asupra acestei “categorii” literare care pe cât este de deosebită, pe atât de fascinantă.
Read more…
Super tare faza, păcat că nu am fost prezent. Cât despre domnul instructor… sper să nu mai aibă elevi la condus, se vede că trăieşte ca un posedat de azi pe mâine, fără să ştie să se bucure de orice moment. În rest, felicitări celor care au fost şi, sper ca pe viitor, să mai existe Flash Mob-uri, mai multe, mai dese, cu mai mulţi. Şi sper că nu când am eu seminarii. Oricum la următorul nu mai stau dacă ceva … 
Enjoy!
Read more…
Cum spun din titlu… e cât se poate de rough, de nefinisat… nu am timp, dar am să modific. Ascultaţi melodia asta, este SENZAŢIONALĂ!
Read more…
O parte dintre ele le ştiam de vreun an, dar aseară vorbind cu Ana-Maria T. am aflat că au mai apărut două. Acesta e de departe cel mai mortal.
Cei care aveţi pisici le veţi regăsi 100% în clipurile astea.
Read more…
Deci de când am primit melodia o ascult non stop. Mi-a plăcut la nebunie, iar de câteva zile…
Time to share. 
Read more…
O poezioră jucăuşă, scrisă rapid. Nu o să existe foarte multe dintre astea “jucăuşe”, aşa că… 
Profitaţi acum. Ţin să precizez că nu este o dedicaţie… pentru nimeni şi pentru nimic şi nici nu va fi vreodată. Dacă acum nu e, atunci niciodată nu va fi.
Read more…
Deşi sunt student la Ştiinţe Politice, nu voi abuza de politică, iar pe acest blog subiectul în cauză va fi cât se poate de evitat. Totuşi nu-mi pot lăsa imaginaţia să nu se dezvolte, iar prin lipsa mea de inhibiţii voi spune exact ce cred. Exact ceea ce cred, însă prin intermediul unor personaje (adicălea persoane fictive), prin conturarea unor utopii sau prin reprimarea opiniei generale despre altele, prin contra-argumentarea ei, evident, folosindu-mă de raţionamente logice şi corecte.
Read more…
Cei care mă cunosc cât de cât ştiu pasiunea mea pentru film, adica ştiu că sunt un cinefil înrăit tare extrem de înrăit. Şi mai ştiu că sunt un critic obiectiv al domeniului. Şi mai ştiu că fac recomandări de la foarte bune în sus. Sau nu?
Până acum nu am scris despre film pe blog, dar cred că a venit momentul… aşa că încep!
Read more…
Aceasta este prima mea poezie care are titlul în română, aşa că na. E mai specială. Ca toate celelalte de altfel. Dacă o citiţi, feedback-ul e obligatoriu.
PS: Nu-mi place poezia strictă, cu ritm şi rimă clasică. Îmi place să inventez, să fie şi rimă de oricare ar fi ea, să experimentez şi să revoluţionez.
Read more…
Foi împrăştiate pe birou, earphoneurile în timpane, capul sprijinit în palme, degete răsfirate pe faţă, capul sprijinit pe mâini. Ochii aţintiţi în singura sursă de lumina de la miezul nopţii: monitorul.
Ritmuri şi rituri muzicale ce-mi invadează intimitatea, fior, un pic friguţ, gând.
Read more…
September 27th, 2009
Ştef
Ceva magistral…
Am primit clipul acum ceva vreme de la cineva şi mi-a plăcut extrem de mult. Time to share.
Read more…
September 19th, 2009
Ştef
Nu am mai scris de multă vreme deşi mi s-a cerut. Motivele sunt diverse şi probabil cel mai important este faptul că mi-am reactivat contul de WoW.
Dar hai să vă povestesc ceva.
Read more…
“Nu ştiu unii cum sunt….”
Read more…
Întrebările nu sunt grele, dar răspunsurile da. Altfel zis: întrebările idioate (a se citi “banale”) au răspunsuri incomplete şi imposibil de găsit. Un exemplu ar putea fi: Ce este viaţa?
Dar nu despre întrebarea asta vom discuta…
Read more…
Ieri mergeam cu un maxitaxi, după destul de mult timp, şi am avut un deja-vu. Episodul cu transpiraţia. 10 minute am simţit că mă sufoc. M-au terorizat! Într-un fel e bine fiindcă mi-am amintit şi despre “serialul” acesta. Totuşi preferam să-mi amintesc… altfel!
Read more…
Nu am mai scris de ceva vreme, am fost pe la mare şi nici nu prea am avut chef. Cel puţin nu am scris pe blog, iar cei care urmăresc “Domnul cu Joben” află acum că am mai scris ceva la el. Destul de mult, dar nu spun cât, nici nu public şi… guess what, nici nu spun ce se întâmplă. Aveţi răbdare, oricum mi-am imaginat cam toată acţiunea, iar cei care cred că o pot ghici sau cred că ştiu ce şi cum va fi… vor fi surprinşi. Doar mintea mea putea născoci aşa ceva.
Read more…
Distracţia a început azi noapte la 21. A fost meciul României pe care l-am savurat devorând o pizza în Magic Sport Pub… I-am bătut pe unguri (şi de data asta) la ei acasă. 1-0 sec, deşi pe la sfârşit ne-au dominat. Oricum… importantă a fost victoria, dar cam atât despre victorie… În continuare voi vorbi despre altceva.
Read more…
Am fost ieri la film*, iar melodia asta era una dintre soundtrackurile filmului care mi-a plăcut cel mai mult.
Enjoy!
*=Public Enemies (2009)
Read more…
Al doilea clip care m-a impresionat foarte mult. Când spun “al doilea” nu mă refer la o ierarhie a impactului clipului, ci doar la episodul din seria aceasta de posturi… După clipul grecilor din 2007, “What is that?”, vă propun unul ceva mai exotic: “History of a Sign”. Există şi câteva povestioare care au la bază întâmplări similare, dar dacă nu le ştiţi cu atât mai bine. Şi chiar dacă le ştiţi, sunt sigur că filmul va avea un impact destul de mare asupra voastră.
Read more…
A patra “simbioză” între versurile mele şi pozele lui Alex. De data asta una în engleză. Enjoy!
Aşteptăm păreri. Feedback-urile ajută mult.
PS: Următoarea va fi mai lungă, dar Alex mă termină cu structurile haiku (adica 3 versuri… în cazul meu 4) 
Read more…
M-am gândit să postez anumite clip-uri care m-au impresionat. Sunt în general filmuleţe de scurt-metraj. So here is the first one. Aş vrea nişte feedback-uri pe tema pe care o (re)prezintă.
Read more…
A treia “simbioză” între versurile mele şi pozele lui Alex. Enjoy!
Aşteptăm păreri. Feedback-urile ajută mult.
Read more…
Nu prea am avut inspiraţie zilele astea… poate doar câteva versuri le-am scris cu o oarecare inspiraţie… şi poate câteva SMS-uri, în rest… nu prea… aşa că am întrebat mai mulţi amici şi prieteni “despre ce naiba să scriu?”. Majoritatea mi-au spus să scriu despre iubire (probabil nici ei nu erau inspiraţi, iar răspunsul lor “despre iubire” ar putea fi tradus astfel: “nu ştiu, reciclează şi tu un subiect… vezi iubire că e universal valabil(ă)”). Mda… well, hai să filosofez (poate o faceţi şi voi prin intermediul comentariilor). Adica să batem câmpii. Încep eu fiindcă-s autorul.
Read more…
Cu toţii suntem criminali. Da, cu toţii. Unii au omorât o muscă sau un ţânţar cel puţin, alţii au secţionat grumazul unei curci sau alţii a unui om (dacă e cineva care citeşte blogul meu şi a reuşit acest ultim aspect fără să fie prins de autorităţi îl rog insistent să îmi trimită un e-mail; vreau să învăţ şi eu arta asasinatului, cine ştie, poate cândva îmi va folosi cumva – rog seriozitate şi confidenţialitate).
Bun… revenind. Articolul meu nu are în vedere aceste tipuri de criminali, ci nişte “criminali” mult mai perspicace…
Read more…
Sincer… căutam o altă melodie de la Enya fiindcă o auzisem acum câteva zile la radio şi nu îmi aduceam aminte cum se numeşte (nici acum nu am aflat). Însă căutând-o pe Youtube, am dat peste această melodie pe care nu o ştiam şi care m-a impresionat mult.
Read more…
A doua “simbioză” între versurile mele şi pozele lui Alex. Enjoy!
Aşteptăm păreri. Feedback-urile ajută mult.
Read more…
Hai încă una personală. Poate aveţi impresia că strofa a 2-a îşi pierde un pic din elementele de prozodie din ultimele 2 versuri, mai ales rima şi ritmul. Oh, well… cam aşa este, acest lucru se datorează însă faptului că Tabula Rasa este legată de altă poezie de-a mea pe care o voi publica poate zilele următoare. Sper să vă placă. Tema este similară cu cea de la Ne Quid Nimis.
Read more…
Ok, nu există cuvântul în limba română, aşa şi? Îl găsiţi în engleză, eu îl folosesc pentru a-mi determina liniştea interiorizată (introspecţia asta, bat-o vina, nu?) sau cea exteriorizată – sau exteriorizantă?
De altfel, folosesc termenul pentru a sesiza echilibrul şi complementaritatea, atât interumană cât şi intersocială. Cum adica? Adica atât între indivizi, cât şi între grupuri. Relaţiile de asociere sau disociere, de adversitate sau de colaborare ş.a.m.d. Cu alte cuvinte: centrul.
Read more…
În seara asta un prieten a avut o idee mai mult decât genială. Pentru a-l cita, o “simbioză” între poze şi versuri, între pozele sale şi versurile mele: ambele forme de artă să fie cât mai sugestive şi să contureze împreună un întreg.
Aşadar, prima “simbioză” este următoarea… Read more…
Una dintre formaţiile din România ceauşistă care a reuşit să supravieţuiască pe meleaguri străine în timpul răposaţilor şi care ne-a bucurat de atâtea ori prin muzica propusă este Phoenix.
Melodia “În Umbra Marelui Urs” prezintă încă din titlu tema poeziei prin intermediul unei metafore: urs-URSS. Ascultaţi-o şi veţi înţelege mai bine.
Read more…
Probabil că mulţi dintre cei cu care vorbesc des ştiu că scriu proză, dar puţini au reuşit să mă convingă să le dau ceva din manuscrisul meu… Voi posta tot ce am scris până acum. Mă voi reapuca de scris zilele astea pentru că am terminat cu BAC-ul, dar ţin să precizez că nu mai află nimeni nimic până nu apare cartea între coperţi Aştept, la fel ca şi la poeziile mele, păreri, laude, critici etc. Voi răspunde la toate. Aşadar… sunt în jur de 45 de pagini A5. Ah, şi da, era să uit: totul este “subject to change”. Pot modifica unele chestiuni din manuscrisul actual, chiar la 180 de grade…
Edit: Personajul principal al manuscrisului mă reprezintă în proporţie de 70-80%, restul fiind fictiv. Deci nu e un jurnal personal.
Edit 2: Manuscrisul original are destul de mult text în italic, iar textul copiat aici nu are deloc. Acel italic ajută la înţelegerea mai uşoară a textului, dar se înţelege la fel de bine şi de corect şi fără. Poate un pic mai greu.
Edit 3: Cei care au răbdarea necesară să citească tot–vă rog lăsaţi şi un comentariu (opinii, sugestii etc). Merci!
Read more…
Pentru puţini Nicolae Labiş reprezintă un nume fiindcă nu este la fel de studiat în şcoli precum alţi scriitori români. Pentru mine şi pentru acei puţini este însă un scriitor fascinant. Păcat că a murit prematur, la vârsta de 21 de ani. Este scriitorul meu român preferat şi nu Eminescu, care de fapt se află la celălalt pol şi nu pentru că nu l-aş înţelege, ci pentru că nu-mi place plagiatura. Dar voi rezerva un post separat pentru Eminescu. Până atunci însă… Read more…
Una dintre obsesiile mele recente şi cu siguranţă de durată este reprezentată de ceasuri. Totul a început prin decembrie anul trecut, iar deocamdată mi-am procurat doar două. Evident, acum am şi alte lucruri de făcut cu banii. Începutul e mai greu, dar cu singuranţă când scăp la salariu îmi voi procura mai multe. E cam ciudat să alegi pe care să ţi-l iei la mână… primele două sunt… Read more…
OK, o poezie personală. Aş vrea să aud păreri, laude, critici etc.
Ştiu că poezia asta are destul de multă repetiţie, dar tocmai asta îmi place -mie- cel mai mult la ea.
Poeziile mele au la bază ideea omului universal şi superior, implică aşadar revolta faţă de divinitate.
Enjoy!
Read more…
Începând un blog la rugăminţile mai multor persoane şi probabil ducând pe umeri o plictiseală grozavă la miez de noapte mă forţez să scriu – nu chiar din proprie iniţiativă şi cu siguranţă nu din dorinţa de a exprima ceva, nici scurt şi nici la obiect. Deocamdată, adica până îmi vine cheful să scriu şi ceva din vanitate (asta dacă voi avea de gând să mă consider “blogăr” ceea ce nu o voi face niciodată), scriu despre chestiuni care-mi provoacă obsesie sau de care îmi amintesc…
Read more…
Un celebru citat latin spunea că “Artem non odit nisi ignarus” (adica “numai ignorantul urăşte arta”). Nu aş putea spune că îmi plac toate formele de artă şi pot spune că port des debate-uri despre ce înseamnă artă şi ce nu. Însă consider poezie artă pură…
Rudyard Kipling este cu siguranţă poetul meu preferat din literatura universală mai ales datorită poeziei sale “If”.
Read more…
Comentarii Recente